ACESTA NU ESTE UN BLOG OFICIAL AL S.N. Aeroportul International Mihail Kogalniceanu - Constanta S.A. Blogul e creat de mine ca un mod de a spune "multumesc" oamenilor care si-au dedicat o parte din viata lor acestui aeroport. O sa regasiti aici cateva amintiri, cateva fotografii si multa pasiune.
luni, 24 octombrie 2022
luni, 6 iunie 2022
Avion in aerogara!
Pe aeroport, in aerogari, sunt mai multe elemente de decor facute in anii '70.
In Aerogara Sosiri e un mozaic cu emblema veche a Tarom pe podeaua restaurantului (pentru ca aeroportul era al Tarom) si sunt mai multe vitralii cu obiective turistice din judetul Constanta si din tara. Am mai scris pe blog despre ele aici.
La una dintre intrarile din aerogara Plecari externe, este un mozaic cu un avion. E foarte interesant, pentru ca artistul a incercat sa faca un avion deosebit. Si chiar asta e! Un avion deosebit fata de toate avioanele existente (vedeti cum e facut ampenajul vertical si motoarele :).
Important e ca avionul asta rezista din 1975, cand a fost construita aerogara, desi a fost ”calcat in picioare” de atatia pasageri!
Abia asteptam sa vedem elementele decorative care vor infrumuseta noua aerogara!
Aveti rabdare! Mai dureaza ceva.......
miercuri, 2 februarie 2022
Amintiri de la Marea Neagra
In 1979 litoralul nostru era plin de polonezi. Am gasit pe net un filmulet facut de un turist polonez in Mamaia, care surprinde si imagini de pe aeroport, la debarcarea dintr-un Tupolev 154 Tarom.
Sunt doar cateva secunde in care apare avionul, pentru ca atunci pasagerii nu aveau voie sa faca poze sau filme pe aeroportul Kogalniceanu.
Inmatricularea avionului pare ca este YR-TPC. Vedeti de la minutul 5:10.
vineri, 9 iulie 2021
Turnul de control in constructie in 1971!
Am descoperit o fotografie din 22 august 1971 facuta de celebrul Willy Pragher.
Turnul de control era in constructie si pe platforma, in fata turnului, se vede partial un avion.
Pare un IL18 Interflug.
vineri, 16 octombrie 2020
Cursa Constanta - New York
Nici azi nu avem poze actuale cu avioane de la Kogalniceanu, dar avem ceva interesant. Povesti reale ale unei foste stewardese Tarom care a avut zboruri catre si de la Kogalniceanu in anii '70 - '90.
Iata ce frumos descrie emotiile din prima cursa si ce detaliu surprinzator aflam de la dansa: o cursa Tarom cu Boeing 707 Constanta - New York!
vineri, 25 septembrie 2020
Soimii
Nu e vorba despre Soimii Romaniei (Hawks of Romania) si nici despre soimii patriei (din copilaria unora). Este vorba despre soimii securitatii.
luni, 1 iunie 2020
Detasare la Kogalniceanu - ep.3
Cavalerii spatiului tridimensional
Promotia 1975
SZEKULA I. IOSIF „Am fost invitat să scriu câteva rânduri depre cariera mea de aviator pentru memoria «Promoției 1975». O fac cu mare entuziasm și scriu cu gândul că poate vor citi și persoane care nu au tangență cu domeniul sau care nu știu nimic despre această scoală. Se pare că am de spus mai multe decât colegii cărora le-am citit amintirile și, dintrun punct de vedere, oarecum diferit. Este în firea umană să încercăm să ne protejam, să păstrăm vii doar amintirile plăcute și, respectiv, estompându-le pe cele neplăcute și pe care vrem să le uităm.”
luni, 25 mai 2020
Detasare la Kogalniceanu - ep. 2
Cavalerii spatiului tridimensional
Promotia 1975
SZEKULA I. IOSIF „Am fost invitat să scriu câteva rânduri depre cariera mea de aviator pentru memoria «Promoției 1975». O fac cu mare entuziasm și scriu cu gândul că poate vor citi și persoane care nu au tangență cu domeniul sau care nu știu nimic despre această scoală. Se pare că am de spus mai multe decât colegii cărora le-am citit amintirile și, dintrun punct de vedere, oarecum diferit. Este în firea umană să încercăm să ne protejam, să păstrăm vii doar amintirile plăcute și, respectiv, estompându-le pe cele neplăcute și pe care vrem să le uităm.”
luni, 18 mai 2020
Detasare la Kogalniceanu - ep 1
Cavalerii spatiului tridimensional
Promotia 1975
joi, 14 mai 2020
Un microb cu efecte pozitive
- Mai aveti ceva poze vechi de la aeroport?
- Nu, am avut, s-au imprastiat, s-au pierdut. Dar sa stii ca ma uit pe internet sa vad ce avioane mai zboara pe la Kogălniceanu, ca microbul asta cu aviatia nu dispare niciodată!
Ce sa zic, mi-a inseninat ziua.
Cand am facut blogul, la asta ma gandeam. Sa fie un loc unde cei care au lucrat la Kogălniceanu sa-si aminteasca de vremurile bune si sa mai "traga cu ochiul" la activitatea recenta, la avioanele noi, iar cei tineri sa cunoască trecutul, să-i cunoasca pe fostii colegi, prin povestile, pozele si marturiile lor.
luni, 4 mai 2020
Amintiri de pe aeroport
Nascut in 1935, dl. Enachescu Constantin a devenit Comandant al Aeroportului Bacau in 1964. A detinut aceasta functie pâna in anul 2000. Dupa 1990, titulatura de comandant a fost schimbata in cea de Director General.De-a lungul celor 36 de ani, datorita priceperii si seriozitatii, a fost numit, in multe rânduri, comandant interimar al Aeroportului Mihail Kogalniceanu (Constanta), in anii 70 si 80, pe durata sezonului estival.De mentionat ca in acea perioda volumul de pasageri prelucrat la Kogalniceanu il depasea pe cel de la Otopeni, ajungându-se la 80 (optzeci) de avioane pe tura.
O vreme am fost comandant de aeroport si pe Kogalniceanu, in 1987. Era un trafic intens si acolo, chiar foarte intens. La un moment dat, a venit Nicolae Ceausescu. Il astepta, la Kogalniceanu, pe Papandreus, presedintele Greciei. M-am dus in salonul prezidential, sa incerc sa discut cu el, pentru ca nu aveam petrol pentru avioane. Aveam 5.000 de pasageri, de turisti straini care plecau, iar eu nu puteam alimenta avioanele. Era o criza de petrol la nivel de tara. Acolo era si Ilie Ceausescu, fratele presedintelui, care era general. Pe el il cunosteam foarte bine si am vorbit cu el. Nicolae nu prea statea de vorba cu noi. Dar, atunci, pe mine m-a observat ca ma tot agitam si m-a interpelat: „Ce te tot agiti?”. Ce sa-i spun? „Tovarase secretar general, nu va suparati, n-am petrol pentru avioane. In aerogara, la plecari externe, am 5.000 de turisti si nu le pot da drumul.” Nu mi-a zis nimic. Am crezut ca doar cu atât am ramas. Intre timp a venit si avionul presedintelui Greciei, iar ei s-au urcat in masini si au plecat. Dar, nu a durat mult si m-a sunat generalul Puiu, seful departamentului Aviatie Civila. „Mai, ticalosule – mi-a zis -, te-ai plâns? Bravo tie! Bine ca ai avut curaj.” Pe la trei dimineata m-am trezit cu celebrul Ion Dinca, omul caruia i se mai spunea si „Ion Te Leaga”. M-a luat in masina si am ajuns la rafinaria Midia-Navodari. Chiar la acea ora atât de matinala, toata conducerea rafinariei era prezenta. „De ce nu-i dati petrol comandantului aeroportului?” – l-a intrebat pe directorul general. Acela a motivat in felul lui, a pomenit de export, de sarcini. „Incepând din secunda asta – a spus Dinca -, o garnitura de tren cu petrol intra la Kogalniceanu.” A mai dat binete si a si plecat. Atât a fost. Am mai baut doar câte un whiskey si o cafeluta, la aeroport, apoi el a plecat cu avionul. La ora 12,00 a zilei care tocmai incepuse, 20 de vagoane au intrat in depozitul de carburanti de la Kogalniceanu. Evident, dupa aceea ma sunau de la Otopeni, chiar si generalul Puiu, sa le dau niste petrol. Aterizau avioanele la Kogalniceanu, alimentau si plecau in toata lumea. Asa a fost la Kogalniceanu. Erau, acolo, toate nationalitatile lumii, turci, tatari, macedoneni si ce mai erau. Dar au plâns când am plecat de la ei.
luni, 30 septembrie 2019
O comoara!
O comoara! Hai sa le vedem si sa le "savuram" pe rand!
O fotografie de la DN, din autobuzul care transporta pasagerii la Agentia Tarom din Constanta. Aici e de remarcat un Tupolev Tu-154 in curs de alimentare cu carburant, cu APA-ul conectat (agregatul de pornire avioane). Dar cel mai interesant e fumul din planul secund. Acolo erau arse deseurile de catering de la avioane, la asa-zisul crematoriu. Erau multe curse de la care se adunau deseuri de catering.
Intre timp, politicile de mediu si cele privind turismul pe litoral s-au schimbat, astfel incat traficul a scazut, la fel si poluarea :))
Trei Tupolev-uri in curs de operare era ceva firesc in acei ani. Personalul aeroportului Kogalniceanu era suplimentat cu personal detasat - angajati Tarom (dispeceri de zbor, mecanici si echipaje, bineinteles), dar si soferi de pe alte aeroporturi din tara. Pentru ei detasarea la MK era ca un concediu la mare!
Va recomand sa citiți comentariul de mai jos!
luni, 9 septembrie 2019
1977 - Traiasca prietenia intre popoare!
luni, 5 august 2019
1970 - video in avion
Apoi, omul odata imbarcat, se apuca sa filmeze iar. Ce bine! Uite asa aflam ce se mânca in timpul unui zbor Tarom in anii '70, cum arata cabina pilotilor si câți membri de echipaj erau in cabina unui IL-18. Ce vremuri pașnice! Pasagerii aveau voie sa intre in cabina in timpul zborului!
Vedeti aici:
https://digit.wdr.de/entries/94653?index=2&q=eyJ7Yn0iOiJ0YXJvbSJ9&qt=search
Cateva imagini din video
duminică, 7 iulie 2019
1975 la Kogălniceanu într-un film de amator
https://digit.wdr.de/entries/45582?index=23&q=eyJ7OH0iOlsiUnVtw6RuaWVuIl19&qt=search