Pe cine?

 Eu i-am recunoscut pe doamna Pâslaru de la Tarom și pe nea Mitrus, Comandantul Adjunct.

Voi pe cine ați mai recunoscut în imaginile filmate pe aeroport, în anii 90? 

Amintiri, amintiri....

YR-TPF (Florea)

      Am gasit pe net o imagine frumoasa de la Kogalniceanu, din iunie 1994, cu Tupolevul Tarom YR-TPF (Florea, cum ii ziceam noi). Vreti sa vedeti cum era in cabina unui Tupolev? Am pe blog o poza din 1996 cu două fete la manșă. ;)

Scarile de pasageri sunt celebrele scari rusesti, SPT 114. Am o poza din 1995 cu fetele de la Handling pe scara de imbarcare la avion. Le recunoasteti? :)

sursa: Fb, grup Romanian Spotters, Chriss Allen

Despre avioanele Tupolev ale Tarom, domnul Virgil Teianu povesteste:

..... au inceput sa le taie dupa '95... Cel mai rapid avion ce l-a avut Romania... Nu o spun ca am Licentza pe acest avion...o spun ca stiu... putea depasi 1000 km la ora... La New York...prin '86 i-a dat pe spate pe americani...nu intelegeau de ce venea mai devreme din curse...pe JFK. 

La un zbor tehnic, fiind la sol, alti colegi erau sus, au facut avionul asta aproape racheta in decolare... Am intepenit si am picat efectiv in iarba pe pista de la Otopeni...imi tremurau genunchii... Unul din colegii din zborul tehnic a avut rau, vertij spre voma... 

Dupa Concordul frantuzesc... Tupolev era, la vremea lui, No. 2 in Lume, la pasageri.

sursa: Fb, grup Tarom - ieri, azi, mâine

Cateva documente gasite pe net

De la Constanta la ...Cercul Polar!

    Nu avem poze actuale cu avioane de la Kogalniceanu, dar ce aflam despre trecut este mult mai interesant! Iata ce cursa a avut Tarom in 1996 de la Constanta! De necrezut si totusi, adevarat. Pilotul comandant Frumuzache are si un Certificat care atesta evenimentul.

 

Cavalerii spatiului tridimensional – promotia 1975, 

de Doru Vârlan, Manuela Vârlan, 

Asociatia Aerospatiala Romana, 10 septembrie 2015

  (https://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:EnQHAZyRHecJ:https://issuu.com/doruvarlan/docs/cavalerii_spatiului+&cd=28&hl=ro&ct=clnk&gl=ro)

 FRUMUZACHE P. GABRIEL 

 "Aş mai aminti, de exemplu, zborul charter executat cu avionul BAC 1-11 YR-BGE, la 2 iunie 1996, pe ruta Constanţa -Copenhaga - Harstad/Narvik - Copenhaga - Constanţa, când am traversat ... Cercul Polar.”

 

Cateva date despre pilotul Frumuzache 

................... 

După absolvirea Şcolii de aviaţie a fost repartizat la Aerobaza Galaţi-Tuluceşti unde, în calitate de copilot, iar apoi de comandant, zburând pe avionul AN-2, a executat misiuni agrosilvice, în anul 1976 a promovat examenul de piloţi de linie aeriană organizat în cadrul companiei
TAROM.
…………….. 

In calitate de copilot, iar apoi de comandant şi instructor, a zburat pe avionul AN-24, pe care a totalizat un număr de peste 6 400 ore de zbor. Merită menţionat că, fără să îşi propună în mod
intenţionat, a constatat ulterior că deţine un mic record aeronautic, anume, în anul 1984 a cumulat un număr de 1 155 ore de zbor, iar în anul următor 1985, de asemenea, un număr de 1 200 ore de zbor... Pentru un aviator aceste cifre sunt cel puţin impresionante.
………………

Ca urmare a rezultatelor obţinute, în anul 1985, Gabriel Frumuzache a fost selectat
pentru a face trecerea pe avionul BAC 1-11. A zburat în calitate de copilot, pilot comandant şi
apoi pilot instructor, totalizând circa 4 200 ore de zbor
…………………… 

In anul 1995 a făcut trecerea pe avionul Boeing 737-300, promovând şi pe acest tip de aeronavă în funcţia de pilot comandant de echipaj şi apoi de pilot instructor, precum şi adjunct al comandantului de detaşament.
……………….. 

Intre anii 2010 - 2015 a avut, de asemenea, o activitate aeronautică foarte intensă, a zburat pe toate tipurile de avioane Boeing - 737, respectiv seriile: - 300, - 400, - 500, - 800NG.
………………… 

…Frumuzache Gabriel a zburat în cariera sa de pilot pe şapte tipuri de aeronave, totalizând peste 24 020 ore de zbor, dintre care un număr de 12 650 ore numai pe avionul Boeing 737.

Ce-ar mai fi de completat la biografia lui Gabriel Frumuzache? Cu siguranţă, opinia generală a colegilor săi aviatori este că, de-a lungul anilor, acesta s-a dovedit a fi posesor al unei judecăţi logice şi pătrunzătoare, că s-a remarcat prin dorinţă de studiu, de instruire. Că îi place să afle, să cerceteze, să investigheze.

Charter Basel - Constanta

   Poze actuale cu avioane la Kogalniceanu nu avem, dar avem poze vechi, din iulie 1994, cand Tarom facea o cursa charter Basel Mulhouse - Constanta cu Tupolev Tu-154B, YR-TPB. Iata echipajul impreuna cu personal de la agentia de turism elvetiana care organiza sejururile pe litoral.

 

Der Basler Reiseveranstalter wagte während den Sommerferien 1994 als einziger Reiseveranstalter der Schweiz die Lancierung von Charterflügen nach Constanta an der rumänischen Schwarzmeerküste.

Die Leitung des Reiseveranstalters Avione sowie die Crew der Tarom Tu-154B zeigt sich vor dem Erstflug nach Constanta der Presse.

During the summer holidays of 1994, the Basel tour operator was the only tour operator in Switzerland to venture to launch charter flights to Constanta on the Romanian Black Sea coast.

The management of the tour operator Avione and the crew of the Tarom Tu-154B appear to the press before the first flight to Constanta.

(YR-TPB 22.07.1994)

 Sursa: https://globe-air.ch/albums/album_id/5/offset/26/

Soimii

   Nu e vorba despre Soimii Romaniei (Hawks of Romania) si nici despre soimii patriei (din copilaria unora). Este vorba despre soimii securitatii. 

 

 

Fost angajat al MI la MK

    Pentru ca nu avem imagini actuale de la cursa Wizz Air Constanta - Londra, va prezint imagini si intamplari din anii '90 traite de un fost angajat al Ministerului de Interne, care si-a dat demisia si impreuna cu sotia au emigrat in Africa de Sud, via Londra.

In acest fragment, povesteste ce emotii a avut la decolarea de pe Kogalniceanu...

 

CAIETELE BATRANULUI VIII

De Petru Negoescu

(sursa: http://gandurizob.blogspot.com/2015/03/caietele-batranului-viii.html)

 ....……….

În căutarea de bilete mai ieftine, organizatorii găsiseră un zbor charter de weekend de pe Aeroportul „Mihail Kogălniceanu” din Constanţa. Asta însemna că trebuia să ajungem la Constanţa cu trenul, să petrecem cam o jumătate de zi pe acolo şi să plecăm spre Albion seara. La Constanţa am fost primiţi foarte bine de comandantul unităţii.

Ne-au luat de la gară, ne-au invitat la o saramură de crap meştesugită de colegul G.D., plecat de la Bucureşti şi aclimatizat în Dobrogea, ne-au cărat la aeroport – totul în regulă. Am trecut ca prin brânză de controlul antitero (doar eram de la M.I. !) şi ne-am îmbarcat singuri în avion, noi şi şoimul.

Deşi mă mai urcasem în avioane, pentru că la un moment dat aveam Aeroportul Băneasa în zona de sprijin a unităţii mele, zburam pentru prima dată. Avionul, un TU-154 rusesc mi se părea imens, cu toate că ştiam că cel mai mare avion (în afara Boeing-urilor prezidenţiale) era IL-62, poreclit duios de tehnicieni „Baluba”. Ne-am găsit locurile ajutaţi de însoţitoarele de bord şi ne-am aşezat aşteptându-i şi pe ceilalţi călători. Măsurile de securitate nu erau aşa stricte. Echipajul ţinea uşa de la cabină deschisă, fără probleme. Au început să apară şi ceilalţi pasageri. Nu erau mulţi. Toată lumea s-a aşezat şi aştepta ora decolării.

La un moment dat apare una dintre stewardese cu o listă în mână şi începe să caute ceva printre pasageri. Nu prea eram atent la ce se întâmpla, discutând cu ceilalţi colegi. Tipa se opreşte în dreptul meu şi mă întreabă zâmbind dulce-profesional:

„Sunteţi dl. Negoescu ?”

„Da”, i-am răspuns cu gâtul brusc uscat şi tensiunea arterială în creştere.

„Vă cheamă comandantul în cabină”.

Asta a fost! Mă întorc aştia înapoi. Ori a răsuflat chestia cu demisia, ori au găsit ăia de la protecţie internă (adică foştii C.I.-şti) cine ştie ce despre mine sau familie. Mă şi vedeam singur pe pistă, lângă bagaje, o Ană Karenina părăsită pe beton – nu peron, urmând să trec prin cine ştie ce scandal şi anchete. Mă ridic şi pornesc, învineţindu-mi genunchii în mânerele scaunelor, spre cabina piloţilor, urmat de atrăgătoarea femeie în uniforma Tarom-ului. Ajuns la cabină, comandantul îmi face semn să intru şi să mă aşez pe scaunul, momentan liber, al copilotului.

„Sunteţi domnul căpitan Negoescu ?”

„Da”, spun cu ochii deja umezi.

„Vorbiţi cu Turnul” şi-mi întinde căştile radio. Mi le pun fără să văd sclipirea amuzată din ochii aviatorului.

„Alo”, zic ca boul, cu jumate de gură, de parcă aş fi vorbit la un telefon.

„Ce faci Petrică, pleci în Anglia ? Eu sunt, Cristinel R. mă, am vrut să-ţi zic drum bun. Sunt detaşat aici pe timpul verii”. Şi alte banalităţi la care răspundeam monosilabic-răguşit. Cristinel R. fusese şi el comandant de subunitate în Bucureşti, dar demisionase atras de mirajul câştigării unor bani, mai mulţi. Am mai schimbat câteva cuvinte şi am încheiat discuţia mulţumindu-i pilotului pentru bunăvoinţă.

Am ieşit ameţit din cabină fiind luat în primire de privirile tăioase ale pasagerilor de pe locurile din faţă („cine dracu e ăsta?!) şi am trecut pe locul meu. În scurt timp aeronava a început manevrele de decolare şi în cele din urmă s-a desprins de pistă urmându-şi calea spre Londra. După un zbor în condiţii excelente, poate cel mai bun zbor pe care l-am avut vreodată am aterizat meseriaş pe Gatwick.

Londra mă primea amical cu un soare apunând după o repriză scurtă de ploaie şi o puzderie de iepuri de câmp ţopăind pe spaţiul verde ce delimita pistele terminalului, cel mai depărtat de aerogară.

 

Tupolev Tu 154 Tarom la decolare de pe aeroportul Kogalniceanu. 

Sursa foto: dl. arhitect Mihai Andrei
 

Ziua Aviatiei - amintiri

   Cu ocazia Zilei Aviatiei, am ales ceva reprezentativ. E un filmulet gasit pe YouTube, in care e prezentata o cursa Tarom Manchester - Constanta, cu un Tupolev 154, YR-TPB, in 18 iunie 1994. Comandant - dl. Bulibasescu. (conform chris154m, YouTube).

Fiti atenti la detaliile din cabina in timpul zborului dar si la avioanele de pe platforma de la Kogalniceanu. Vedeti la sol Tupolevul 154 YR-TPD si cateva utilaje in asteptare. Foarte frumoase imaginile!

Daca ma gandesc bine, pe 18 iunie 1994 eram de munca la biroul Handling, agent de rampa. Ce vremuri! :)

⌛😁
https://descopera-aeroportul-kogalniceanu.blogspot.com/p/biroul-handling-album-de-familie.html

1993 - decolarea cursei Tarom, AN24, YR-AMK

   Un film din septembrie 1993, facut de un pasager al cursei Tarom Constanta - Otopeni, in care vedem trei angajati ai aeroportului, cateva cadre din interiorul avionului AN24, mai multe MiG-uri 29 si zona de nord din UM.

Cateva imagini din film

In stanga e Comandantul adjunct - domnul........................

In centru, cu spatele, angajata Tarom, inalta, slaba, bruneta, cu coc - domnisoara .....................

In dreapta, Dispecerul de sol, inalt, brunet, cu parul lung strans in coada - ...........................

Hai ca e simplu sa-i identificam!
Update: Flory si Lili,  colegele mele de la Biroul handling din anii '90, i-au recunoscut pe dl. Albulet, Adina si Gusti.
Erau pe tura a 3-a! :)

In 1993, uniformele insotitoarelor de bord Tarom erau de culoare rosie!

Atunci inca mai zburau MiG-urile 29....

Zona TWY D era mult mai libera...

Vedeti filmul aici

https://www.facebook.com/groups/1285649678148929/permalink/2291170984263455/