Apoi, prin donatii, biblioteca s-a imbunatatit.
8 aprilie 1904. Regele Carol I, Principele Ferdinand, Prim ministrul Dimitrie Sturza, impreuna cu colonelul - aghiotant Leon Mavrocordat, principele George Valentin Bibescu, impreuna cu alti ofiteri participa la o conferinta la Cercul Militar din capitala.
Locotenentul Eugeniu Assaky va prezenta o lucrare despre importanta aerostatiei in Armata.
Proaspat absolvent al Scolii Militare de Aerostatie de la Viena, reintors in tara de curand, el este primul roman ”Diplomat al Scoalelor de Aerostatie din Wiena”!
Unitati de aerostatie (baloane libere si captive folosite pentru observatie si transmitere de mesaje) erau deja folosite de mult de armatele altor tari si aceasta prezentare avea rolul de a informa in detaliu despre avantajele folosirii acestora in timp de razboi.
Dupa ce regele si principele iau loc in sala, locotenenetul Assaky inmaneaza oficialitatilor cate o brosura care cuprindea textul prezentarii, cu o dedicatie pentru fiecare oaspete de rang inalt.
Colonelul Leon Mavrocordat, a primit brosura cu dedicatie si l-a incurajat pe tanarul locotenent, batandu-l usor pe umar.
Prezentarea a fost insotita de ”proiectiuni electrice” - fotografii cu si din baloane, facute in Europa si in lume si a fost primita cu aplauze!
Un an mai tarziu, s-a infiintat Aero-Clubul Roman, cu scopul de a face cunoscut sportul aeronautic in Romania. Presedinte era George Valentin Bibescu iar secretarul era chiar locotenentul Eugeniu Assaky!
Tot in 1905 era adus in tara balonul Romania, cu care lt. Assaky a zburat impreuna cu printul Bibescu, locotenentul Moruzi si directorul marinei militare.
Ce a urmat apoi in Aviatia Romana este cunoscut…
Toata
lumea a citit cate ceva despre Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coanda. Dar
ce stiti despre Smaranda Braescu, Mariana Dragescu, Alex Papana sau Romeo
Popescu sau….multi altii?
In
carte sunt detalii despre un zbor in Africa cu o aterizare neasteptata in
jungla, cand echipajul e inconjurat de bastinasi cu sulite.
Alt
zbor, de data asta in Asia, s-a terminat prost dupa ce avionul a fost atacat de
vulturi si la aterizare a luat foc.
M-a
surpins calatoria unui pilot roman catre America, la un concurs de acrobatie
aeriana. A calatorit cu avionul lui (care a fost dezmembrat), la bordul
dirijabilului Hindenburg in 1936. Anul urmator a avut loc marea tragedie a
dirijabilului...
Cititi
si despre amerizarea de urgenta a hidroavionului Getta, construit la Constanta,
pe raul Ialomita, unde apa era foarte mica si despre multe altele.
Sunt
zboruri, recorduri si intamplari inedite din istoria aviatiei romanesti, pe
timp de pace sau de razboi, de la Traian Vuia pana la Dumitru Prunariu.
O
carte pe care nu o lasi din mana pana nu o termini si care te face sa cauti pe
net alte informatii si poze cu pilotii-eroi si avioanele lor.
Am cumparat 54 de carti noi pentru biblioteca!!! E o placere sa le citesti! 😂 Si sa joci cu ele..
de Aurel Pentelescu, Cristian Craciunoiu, Jipa Rotaru
Lucrarea “nu isi propune sa epuizeze
subiectul”, asa cum zic autorii. Dar va asigur ca informatiile despre
hidroavioane, de la inceputuri, pana la desfiintarea ultimei unitati de profil
si imaginile pe care nu ati avut ocazia
sa le vedeti in alta parte, sunt surprinzatoare. Ca orice constantean, stiam cate ceva despre hidroaviatia de la malul marii, mai ales despre activitatea din timpul
razboiului.
Primul comandant al Aeroportului M.
Kogalniceanu, dl. Gheorghe Constantin, fusese comandant al unitatii de
hidroaviatie pana in 1960. Din presa aflasem ca
scafandri pasionati de istorie au scos din lacul Siutghiol niste epave de
hidroavioane.
Insa, citind lucrarea asta am gasit informatii noi. Nu stiam ca un vapor romanesc a fost purtator de hidroavioane rusesti! Sau ca unitatile de hidroaviatie foloseau porumbei pentru transmiterea mesajelor, inainte de dotarea cu aparatura radio!
Lucrarea are multe fotografii vechi interesante: avioanele italiene si germane din dotarea armatei romane, prim-ministrul Nicolae Titulescu in vizita la unitatea de hidroaviatie in 1935, inmormantarea unui pilot care a fost purtat prin oras pe un catafalc format din fuselajul hidroavioanului Getta!
NOTA: Domnii Gheorghe Constantin si Nechifor Boanta, fosti comandanti la Aeroportul M. Kogalniceanu – Constanta, au fost incadrati la unitatea de hidroaviatie de pe lacul Siutghiol.
Pe blogul DESCOPERA AEROPORTUL KOGALNICEANU sunt povestiri din anii ’60 ale domnului general (r) Gheorghe Constantin (cautati in stanga paginii principale, Anii 60)
de Renee Banciulescu-Cozadini si Victor Banciulescu
Roman despe viata aviatorului Gheorghe Banciulescu, primul aviator din lume care a pilotat cu proteze la ambele picioare.
Cartea e scrisa de fiica si nepotul
aviatorului si este plina de marturii, extrase din presa vremii, fotografii,
schite, povestiri cu aviatori celebri, dialoguri reale care au avut loc intre
aviator si cei din familie. Asta face ca povestirea sa nu fie o simpla
insiruire de locuri si fapte, ci o emotionanta evocare a personalitatii lui
Georgica, cum ii spuneau cei apropiati.
In urma unui accident de aviatie in care
colegul sau si-a pierdut viata, Gheorghe Banciulescu ramane fara ambele
picioare. Pentru un pilot tanar pasionat de zbor, tintuirea la pat si mersul
prin camera cu proteze grele de lemn si cu carje este un exercitiu de vointa cu
scopul de a incerca imposibilul – revenirea la zbor.
Cu o vointa extraordinara si cu sprijinul
prietenilor aviatori, isi vede visul implinit.
Urmeaza ani de glorie, zboruri prin Europa,
Africa, America, este numit secretar general al Aeroclubului Romaniei, unde
organizeaza intalniri internationale cu aviatori din tarile membre FAI (Federatia Aeronautica
Internationala, condusa la acea vreme de George Bibescu).
Exista in interiorul lui un neastampar, un
dor permanent de zbor, o dorinta de autodepasire, de ….uitare, poate.
Ziaristii vremii nu mai reuseau sa tina pasul
cu zborurile lui, atat de dese erau!
Insa totul s-a sfarsit in Africa, dupa un raid aerian epuizant. La sosirea vaporului cu trupul neinsufletit in tara, la Constanta, a primit onorul aviatorilor de la unitatea de hidroaviatie. Prin vointa, curaj, modestie si dorinta de autodepasire, a fost un exemplu pentru multe generatii de aviatori din tara si din lume.
Henri Coanda, care l-a cunoscut personal, a scris despre acesta carte:
Cand am citit-o prima data, nu stiam multe despre printul Bibescu. Pagina dupa pagina am descoperit o lume intreaga si simteam nevoia sa povestesc cuiva ce citeam, sa spun tuturor cat de dezvoltata a fost Romania in anii de pionierat ai aviatiei, datorita unor oameni ca printul Bibescu, despre care istoria din scoli nu ne invata nimic. Am descoperit o societate dezvoltata, oameni culti, entuziasti, curse automobilistice, raiduri aeriene internationale, infiintarea Aeroclubului Romaniei si anii de la conducerea Federatiei Aeronautice Internationale!
Prin autorii
ei, cartea e ca un zbor intre prezent (AACR) si trecut.
Pilot militar, scriitor, Doru Davidovici e un nume cunoscut multor pasionati de aviatie.
Am inceput sa citesc cartea intr-o zi ploioasa si dupa cateva pagini mi s-a parut ca picaturile de ploaie de afara ajung pe obrazul meu.
Evocarea lui Alex e atat de dureroasa; prietenul pilot se pregatea de concediu la mare dar in ziua urmatoare soarta i-a schimbat destinatia si l-a facut sa zboare… catre Cer, intr-un accident de aviatie.
Sensibil, neinteles de unii, cu viata osciland intre zborul la bordul MiG-ului si perioade de “asteptare” la sol, autorul e intr-o permanenta cautare interioara.
Virajele de lupta in noapte, deasupra marii, cand orasul Constanta e intunecat si cei mai multi dorm linistiti, accentueaza sentimentul de singuratate – in cabina si in viata.
Problemele incep sa apara pe rand, in aer si jos, la sol, adanc in suflet. Pierderea tatalui si goana pe sosea, amintirile clipelor bune si rele amestecate, sentimentele contradictorii se succed rand pe rand si apare nevoia unei evadari.
In linistea camerei de hotel, lungit pe pat, cu ochii pe tavanul alb, transformat in ecran al propriului film, tristetea se tese ca o panza de paianjen incalcita.
Mi-a fost greu sa termin cartea, mai ales ca stiam ca Doru Davidovici a zburat catre Cer mult prea devreme, intr-un accident de aviatie tot atat de neinteles asa cum fusese cel al prietenului lui, Alex.
O alta carte despre zbor, dar despre un altfel de zbor. In Cosmos! O reusita care pana acum nu a fost repetata de niciun alt roman. Stiam putine detalii despre zborul acesta din 1981, dar stiam de performanta d-lui Prunariu si dintotdeuna am avut un real respect si chiar admiratie pentru dansul. Il stiam din poza in care era imbracat in costum de cosmonaut (barbat bine, cum ar zice cineva), apoi in anii ’90 urmaream la TV in emisiuni de stiinta in care era invitat si am urmarit in timp activitatile dansului.
Astfel, aceasta carte a fost inca o sursa de cunoastere a zborului “singurului cosmonaut roman”.
Scrisa in colaborare cu un ziarist specializat in evenimente de aviatie, cartea e din 1982 si contine notite de la antrenamentele fizice si mentale, emotiile inaintea selectiei dintre cei doi cosmonauti romani, notite din centrul de comanda si de la rampa de lansare, amintiri, pareri, bucati de interviuri cu alti cosmonauti, dar si pasaje intregi cu ode aduse “partidului si marelui conducator”.
Partile scrise de dl Prunariu sunt, evident, cele care descriu in detaliu zborul in Cosmos si activitatea zilnica la bordul statiei spatiale Salyut 6, alaturi de colegii rusi. Ce frumos descrie Pamantul vazut din spatiu si ce emotionant e cand descrie Carpatii si zona litoralului romanesc!
In contrast cu contemplarea peisajului de la hubloul statiei spatiale, partea cea mai palpitanta mi s-a parut aterizarea modulului!
Un soc puternic, o izbitura, flacari si …. parasuta care nu se deschide la timp… Pulsul creste… Reporterii filmeaza totul …. Inca patru, trei, doua secunde pana la impactul cu solul! Apoi, la cinci minute dupa aterizare, bucuria de a auzi primele cuvinte in limba romana!
NOTA Stiati ca dl Prunariu si cosmonautii rusi au fost intampinati in anii ’80 pe aeroportul M. Kogalniceanu ca niste vedete?
Vedeti foto pe blogul DESCOPERA AEROPORTUL KOGALNICEANU, daca dati cautare dupa cuvantul Cosmonauti (pe blog e un buton search in partea stanga).
Fragmente din istoria celui de-al doilea razboi mondial rememorate in interviuri, de femeile care au avut misiuni sanitare pe front si au pilotat avioane albe cu cruce rosie. Ele au fost “Escadrila alba”.
Uimitor, emotionant! E despre curaj, altruism, devotament! Femei eroine despre care nu prea se mai vorbeste!
Interviurile luate de autor doamnelor care la acea data (2006-2008) aveau varste venerabile sunt ca niste scrisori de pe front, trimise de departe, peste tari si peste ani.
Cartea te face sa cauti si alte informatii despre Escadrila Alba pentru ca e ca si cum cineva ridica doar un colt de cortina de pe o scena unde se joaca o piesa de succes.
Va dau un pont: pe Youtube sunt cateva filmulete cu acele femei curajoase si frumoase din Escadrila Alba!
de Dan Antoniu, Horia Stoica si George Rotaru
O lucrare “grea”, la propriu si la figurat. Asa cum era normal la un moment istoric, adica la centenarul Aeroclubului Romaniei (in 2020), lucrarea e memorabila. Foarte multe informatii, fotografii vechi din care iti zambesc piloti grupati in jurul avioanelor dar si fotografii de actualitate cu echipe de prieteni pe podiumul unor competitii internationale, pe fata carora poti sa citesti satisfactia, mandria si emotia. Desi din generatii diferite, toti au ceva in comun: sclipirea din ochi, mandria de a fi pilot si de a reprezenta cu onoare tara.
Albumul e intr-un fel istoria Romaniei in imagini pe care nu le-ati mai vazut! Povestea zborului cu balonul deasupra Bucurestiului in 1905, afisul unui “mare meeting de aviatie” de la aeroportul Constanta din 1933, un “act de botez aerian”, poze cu un acrobat la trapez, agatat de un avion in zbor la un miting din anii ’60 si multe multe altele!
Aveti un semn de carte pe care trebuie sa-l folositi pentru ca lectura e de lunga durata si foarte placuta!
NOTA Aeroclubul Romaniei a fost prezent si la Kogalniceanu in mitinguri aviatice. Imagini cu oamenii si avioanele lor minunate de la Aeroclub vedeti pe blogul DESCOPERA AEROPORTUL KOGALNICEANU, pagina Demonstratii aeriene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu